Venind spre casa azi, am observat doua cazuri de soferi care claxonau “pietoane” imbracate mai sumar, asa… ca de vara. Ma tot intreb care e satisfactia, placerea sau inclinatia ca atunci cand vezi o bunaciune pe strada sa o claxonezi. Ce obtii sau care-i faza?
Sau sa fie hormonii de vina? Ei intra in actiune ?
Am mai scris aici de claxoane, si melodia asta e tare:
Ei zic…”macar atat sa trag, ca daca nu pot altceva…” :))
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
1 Comment
e un compliment la adresa bunaciunii: te-am vazut, ti-as trage-o dar nu stiu sa fluier asa ca mai bine claxonez. daca intorci capul, esti ieftina