Weekendul care tocmai a trecut am facut doua ture cu mountainbike-ul in muntii Harghita. Pentru ca inainte sa plecam am cautat pe internet si n-am gasit mare lucru, ma gandeam ca ar fi util sa scriu un articol informativ.
Primul traseu a avut 44.05 km, cu o diferenta de nivel de 1100 m si a pornit de la iesirea din Zetea spre Sub Cetate spre Madaras si coborare pe asfalt / forestier pana inapoi la cabana – Zetea (drumul spre Desag) – trackul il puteti vedea pe MapMyRide. Trupa : Sika, Alexandra, Christine, Coste si eu.
Din cauza ploilor din ultimele zile a fost cam noroi asa ca, dupa vreo 400 m de pedalat urmatorii 3,5 km au fost de pushbike.
Ajunsi pe platou, traseul devine ciclabil si e marcat cu bulina albastra. Intalnim multe zone mlastinoase, traversari prin apa, ocoliri, e interesant.
Inainte de a ajunge la Madaras iarasi e o portiune de bolovanis si facem pushbike.
Ajunsi in Madaras ne bucuram de o cafea buna, un Csiki Sor la 3 persoane si unii de o portie de carnat proaspat de Zetea. Statiunea e pustie, ne abordeaza un domn care spune ca vine in fiecare 1 Mai sa schieze pe limba de zapada care a supravietuit razelor de soare si vantului.
Intre timp a inceput sa ploua marunt, dar se opreste cand incepem coborarea pe asfalt. E frig si suntem destul de subtire echipati. A fost cea mai extrema coborare de cand ma dau cu bicicleta, am mancat noroi cu apa de ploaie engros, dar a fost o experienta interesanta. O ploaie, un vant puternic si orice vreme urata pe care o vom intalni pe viitor va fi o nimica toata fata de coborarea de pe Madaras.
Cam asa aratam cand am ajuns la intersectia Ivo – Madaras…
La cabana ne asteptau Anamaria si Cristina cu supa, gratare si alte bunataturi.
A doua tura a fost coborarea de la Madaras – Vlahita -Baile Homorod – Satu Mare – 29.28 km – 1120 m diferenta de nivel – 1:02 h, viteza medie 27.9 km/h – vezi tura pe MapMyRide.
In Madaras erau 6 grade si batea un vant de toata frumusetea.
Imbracati corespunzator am inceput coborarea pe drum forestier, pietris, bolovanis, dar practicabil si cu masini mici, spre Vlahita, aproximativ 16 km. E frumos traseul, inclusiv coborarea pe asfalt din Capalnita spre Satu Mare. Cam asta a fost experienta cicloturistica din muntii Harghita. Am mai facut o plimbare si pe langa lacul de acumulare, cu siguranta sunt si pe acolo ceva zone de biciclit, dar poate in alt episod.
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
1 Comment
[…] e frumos la concursuri dar prefer turele cu prietenii, cand nu trebuie sa fi cu ochii in patru permanent la cei care te depasesc sau pe care ii […]