Extras din Jurnal De Weekend, nr. 91, 23 feb – 1 martie.
Violenţa siguranţei
Impresiile şi aşteptările vin şi trec. Trec uşor, lin, cu timpul sau dispar brusc, violent lovindu-se cu capul de bordura realităţii. Avem impresia ca suntem în siguranţă pe străzi, în localuri şi chiar în propriile noastre locuinţe. Ne aşteptăm ca organele statului să ne protejeze şi să ne facă dreptate, în schimbul impozitelor directe sau indirecte pe care le plătim zilnic. Zilnic ? Da, în fiecare dimineaţă cand îmi cumpăr cafea, plătesc 19 procente din valoarea ei, impozit. Evenimentele din ultimele săptămâni – uciderea handbalistului, jaful de la casa de schimb valutar/banca şi chiar altoiala pe care a primit-o un profesor care predă la liceul pe care l-am absolvit, şi culmea de faţă cu directorul şcolii, diriginta şi chiar cu tatăl lui îmi confirmă temerile cu privire la impresia siguranţei în lumea de azi. Forţa coercitivă a pumnului îşi impune superioritatea într-o societate dominată de ură, egoism şi snobism. Iar în ţara unde s-a născut vorba “Să moară şi capra vecinului” cu atât mai mult aceste trăiri sunt mai periculoase. Nu trebuie, acum, să intrăm în panică ci trebuie să ne luăm măsurile necesare păstrării integrităţii corporale şi a bunurilor. Să ne blocăm uşile maşinilor, să ne incuiem şi să ne punem alarme la case, să nu intrăm în conflict cu diverşi indivizi care ar putea avea pistoale, cuţite, bâte şi alte obiecte contondente. Să nu ne bazăm pe intervenţia promptă, şi mai ales presupus corectă, a organelor statului, ci pe noi înşine. Violenţa este de actualitate, chiar dacă a caracterizat fiinţa umană de la începuturi, însă în contextul actual, ea oferă mai multe mijloace de satisfacere a tendinţelor distructive ale oamenilor. Concluzia ar fi renunţarea la impresia siguranţei, fără îmbrăţişarea panicii şi a sindromului persecuţiei şi temperarea aşteptărilor faţă de cei care ar trebui să ne asigure siguranţa, pentru că dincolo de a ridica semne de întrebare cu privire la profesionalismul unor angajaţi ai sistemului, ei nu pot fi peste tot, întotdeauna. Vă aşteptăm sugestiile, frustrările şi criticile pe adresa office@jurnaldeweekend.ro , cu subiect “Colţul frustratului”.
Pai ne aflam intr-o astfel de situatie din cauza ca nu avem legi bine puse la punct. Totul pleaca de sus. Noi ne plangem ca nu avem protectie din partea autoritatilor asa cum se plang si autoritatile ca nu au protectie si tocmai din cauza asta le e si lor frica sa aplice legea, pt ca si ei in spatele uniformelor sunt oameni si au familii pt care se tem. Si noi daca ne-am afla in postura de martori intr-un anumit caz si suntem amenintati e normal ca nu avem curajul sa acuzam pe nimeni. In alte tari mai civilizate si dezvoltate sunt protejate atat autoritatile cat si martorii. Noi suntem departe de asa ceva
@Iulia – Intr-adevar, asa este. Si in plus daca esti martor la vreo infractiune, te citeaza, te fac sa astepti ore in sir in tribunale, se comporta cu tine ca si cu o anexa, ce sa mai vorbim de protectie, anonimat etc
2 Comments
Pai ne aflam intr-o astfel de situatie din cauza ca nu avem legi bine puse la punct. Totul pleaca de sus. Noi ne plangem ca nu avem protectie din partea autoritatilor asa cum se plang si autoritatile ca nu au protectie si tocmai din cauza asta le e si lor frica sa aplice legea, pt ca si ei in spatele uniformelor sunt oameni si au familii pt care se tem. Si noi daca ne-am afla in postura de martori intr-un anumit caz si suntem amenintati e normal ca nu avem curajul sa acuzam pe nimeni. In alte tari mai civilizate si dezvoltate sunt protejate atat autoritatile cat si martorii. Noi suntem departe de asa ceva
@Iulia – Intr-adevar, asa este. Si in plus daca esti martor la vreo infractiune, te citeaza, te fac sa astepti ore in sir in tribunale, se comporta cu tine ca si cu o anexa, ce sa mai vorbim de protectie, anonimat etc