Pentru mine anii de liceu au fost una dintre cele mai frumoase perioade ale vietii de pana acum. Daca ar fi sa compar anii de facultate cu cei de liceu e foarte mare diferenta. Nu ca ar fi fost urat la facultate, dar liceul l-as mai face de cateva ori. Am fost o gasca nebuna, ne distram la maxim, mergeam cu drag la scoala – oricat de socant ar suna pentru cei care traiesc acum anii de liceu. In fine, fiecare perioada are frumusetea si mirajul ei.
Acum, dupa 10 ani, o reintalnire emotionanta, o oportunitate de a privi inapoi, cu melancolie (licel Roth, promotia 2003). Primul lucru pe care l-am simtit cand i-am revazut pe profesori a fost un imens sentiment de recunostiinta si o constientizare a aportului pe care ei l-au avut in dezvoltarea noastra, ca oameni. Poate ca nu le-am multumit destul, pana acum, dar ma bucur ca au fost alaturi de noi in numar mare. Apoi discursul domnului profesor Chira cu reamintirea unor pasaje din discursul pe are l-a avut in 2003 la absolvire a fost foarte impresionant. Iar ideea de a aduce o clasa de a 10-a si a ne spune “Uitati-va, asa erati voi acum 10 ani!” a fost foarte tare.
Au trecut 10 ani in care elevii zglobii au ajuns medici, profesori, designeri si asa mai departe. Ma gandeam la un moment dat ca fiecare liceu ar trebui sa aiba un cluster de business cu fostii absolventi. Am impresia ca toti suntem pe o panta ascendenta si majoritatea stim ce vrem sa facem si ne place ceea ce suntem.
Celor care vor avea la anul intalnirea de 10,20,30 de ani le recomand calduros sa mearga, mai ales daca sunt in zona. Au fost absolventi veniti special din Canada, Germania, Belgia etc, si multi din Medias si imprejurimi nu au venit. E pacat…faceti un efort si mergeti la intalnirile acestea. E sfatul meu.
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.